Ploiesti, Romania | May - June 2018
Curators: Magda Cârneci, Doina Mândru and Florin Sicoie
PRESS RELEASE
Joi, 3 mai 2018, la ora 18.00, va avea loc, la Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, din Ploieşti, B-dul Independenţei nr.1, vernisajul Expoziției de pictură, desen, obiect și sculptură „La întretăierea lumilor” – Ștefan Râmniceanu.
„Evoluția omului între sacru și profan reprezintă o dimensiune fundamentală a existenței. Sacralitatea este ancestrală, ea fiind însăși esența ființei noastre.
Recuperarea matricei autohtone precum și parcursul inițiatic în valorile universale ale artei, ale căror creații au modelat spiritualitatea secolului XX, constituie axele majore ale acestui proiect, la care se adaugă în anii ’80-85, și reîntoarcerea mea la tradiția picturii românești, avându-l drept model pe Ion Andreescu. Este ca un arc peste timp, cu rădăcini în epoca medievală românească, influența bizantină, stilul brâncovenesc, până la epoca modernă; un exercițiu de sinteză între Orient și Occident. Această intersecție a lumilor, o simt ca pe o necesitate de a mă construi și a mă defini ca subiectivitate. Între tradiție și modernitate, limbajul meu artistic se reinventează continuu, trecând printr-o diversitate de tehnici și forme artistice, pictură, sculptură, obiect, desen, instalație, film. Eclectismul stilistic și tematic poate aminti parcursul lui Gerhard Richter, prezentat în ampla sa retrospectivă «Panorama» de la Centrul Pompidou-Paris.
În ciclul „Omul Universal“, anatomia interioară se transformă într-un loc al memoriei colective. Lucrările devin noi arhetipuri ale unei mitologii viitoare. În „Apostolii de lut», trupul devine un axis mundis, cale, pod, un loc de trecere. „Ferecătura“ – un obiect simbolic, care păstrează lumina gândului, în așteptarea mâinii cărturarului, cel ce va dezvălui taina din adâncul ei. „Manuscrisele de lut“, testamente ale timpului, ce au săpate în carnea lor hărțile secrete ale periplului celui aflat în căutarea miracolului etern.“ (Ștefan Râmniceanu)
Ștefan Râmniceanu
„Un reprezentant strălucit al „noului val“, care, după 1989, a debordat cu energie în cultura și arta română și europeană, este, cu siguranță Ștefan Râmniceanu. Îndârjirea sa în depășirea limitelor expresive ale unui singur gen și naturala sa curiozitate culturală l-au pus în situația de a-și identifica modalitățile cele mai potrivite de configurare plastică a propriilor idei, în experiențele cele mai înnoitoare, atât sub aspect ideatic, cât și sub aspect lexical, afirmate în ultimele decenii în toate disciplinele artistice. De mai multă vreme Râmniceanu nu mai este doar un pictor și nici măcar un „artist vizual“: este un creator poliedric care ne oferă o versiune modernă a dialogului între arte. Efortul găsirii punctelor de convergență al limbajelor tuturor artelor plasează demersul artistului în teritorii fertile, deschis de marile experiențe ale Renașterii târzii și ale barocului roman și central-european.
Tânărul pe care l-am cunoscut în urmă cu aproape patru decenii nu a încercat să posede, să îmblânzească, să dreseze fiara artistică din el, deoarece a înțeles că procedând astfel se poate cantona în formulă, în unitate, în manieră, care, oricât de seducătoare și proprie ar fi, rămâne tot manieră.
Rareori în istoria artei contemporane europene din ultimele decenii am văzut atâta energie izbucnind din siluetele volumelor reduse la esența unei forme stabile și consistente, dar, în realitate efemeră, deoarece dinamica sa internă indică o ineluctabilă devenire“. (prof. Grigore Arbore – Text referitor la expoziția de la
Institutul Cultural Român de la Veneția 2016)
Născut la 15 august 1954, in România, la Ploiești, Ștefan Râmniceanu trăiește și lucrează la Paris și București. Studiază la liceul de Artă din Ploiești, apoi absolvă Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, promoția 1979.
Primele două expoziții personale, în 1979 la teatrul Giulești și în 1980 la Amfiteatru marchează și debutul său artistic. Urmează primele recunoașteri importante: Premiul Amfiteatru în 1980, Bursa Uniunii Artiștilor Plastici din România, în 1981 și Premiul de la Trienala de Pictură de la Sofia, Bulgaria – 1988. Cariera artistică îi este încununată de numeroase premii, dintre care menționam: Omul Anului – pentru arte plastice (2015), Cetățean de Onoare al orașului Ploiești (2015), Premiul Brâncoveanu – pentru pictură, al Fundației Alexandrion (2015), Premiul „Ioan Andreescu“ pentru întreaga carieră, acordat de Academia Română (2016).
În 1991 devine bursier al guvernului francez, rezident al Cité International des Arts, 1992, iar din 1993 își stabilește atelierul la Paris, înscriindu-și astfel demersul creator în tradiția artiștilor români din Orașul-Lumină, impunându-se ca unul dintre pictorii cei mai influenți ai diasporei românești.
Expune în numeroase spații culturale, atât în Franța – Bernanos, Sandoz – Cité Internationale des Arts, Centrul Cultural Român din Paris, La Défense, galeriile Louis, F.H. Art Forum, Visio Dell’Arte la Paris; cât și în afara ei, precum: Rizarios Theological Institut în Grecia, la Atena, Jardin de Lumière în Belgia la Bruxelles, HS Kunst în Germania la Heildelbrg, Uni-Terre în Elveția la Geneva, Alkent în Turcia la Istanbul, Caroline Cline Art, San Francisco, USA, Shaikh Ebrahim bin Mohammed Al Khalifa Center for Culture research – Bin Matar House, în Muharraq, Regatul Bahrain.
În decursul carierei i-au fost dedicate nenumărate emisiuni radio și TV, atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea o bibliografie densă sub semnături prestigioase – ca de exemplu: Nicolae Steinhardt, Răzvan Theodorescu, Dan Hăulică, Magda Cârneci, Radu Bogdan, Vasile Drăguț, Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Doina Mândru, Dan Grigorescu sau Anca Vasiliu, ca să enumerăm doar câteva dintre numele sonore românești, sau Dora Iliopoulou – Rogan, Arlette Sérullaz (conservator al Muzeului Luvru și directoarea muzeului Eugène Delacroix) – a acompaniat drumul său artistic de la debut și până azi.
La douăzeci și șase de ani de la Expoziția „Ferecătura“, ce a avut loc la Palatul Voievodal Curtea Veche, București – o manifestare remarcabilă în viața culturală bucureșteană a anului 1988, expoziție destinată să celebreze 300 de ani de la de la urcarea pe tronul Tării Românești a domnitorului Constantin Brâncoveanu – Ștefan Râmniceanu, într-un gest simbolic, se întoarce în România, cu expoziția retrospectivă „Urme“, un eveniment major al artei contemporane actuale, la Palatul Mogoșoaia, în 2014.
Ca o mărturie a atașamentului pentru Ploieștiul natal și începuturile creatoare a fost și lansarea albumului „Urme” și a filmului „Muzeon — Ștefan Râmniceanu” în regia lui Laurențiu Damian, ce au avut loc în 2016, la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
„La întretăierea lumilor“, cel mai nou proiect al artistului, lansat din punctul de origine al călătoriei sale inițiatice și care cumulează simboluri și trimiteri în spațiu și timp la marile civilizații ale lumii este o expoziție dedicată Anului Centenar românesc și integrează cultura acestor locuri atât în spațiul european, cat mai ales în cel mondial al cunoașterii. Manifestarea constituie evenimentul anului 2018, la Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
Venice, Italy | April 8-27, 2016
Curator: Prof. Grigore Arbore Popescu
PRESS RELEASE
Vineri, 8 aprilie a.c., la orele 18.00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia va avea loc vernisajul expoziţiei „Trup, zidire, timp" aparţinând reputatului artist vizual Ştefan Râmniceanu. În cadrul seratei, artistul român va fi prezentat de prof. Grigore Arbore Popescu, istoric de artă şi Senior Researcher la Consiglio Nazionale delle Ricerche/ISMAR di Venezia.
«Un reprezentant strălucit al„noului val" care, după 1989, a debordat cu energie înarta română şi europeană, după o lungă pregătire în umbra atelierelor proprii a confruntării cu problematicile tehnico-artistice şi umane ale reprezentării şi sensurilor demersului creator, este Ştefan Râmniceanu. Îndârjirea sa în depăşirea limitelor expresive ale unui singur gen şi naturala sa curiozitate culturală l-au pus în situaţia dea-şi identifica modalităţile cele mai potrivite de configurare plastică a propriilor idei în experienţele cele mai înnoitoare, atât sub aspect ideatic cât şi sub aspectlexical, din toate disciplinele artistice. In tot ceea ce a creat după 1990, după momentul contactului, la fata locului, cu acel imens şi vulcanic atelier de elaborare a ideilor artistice care este Parisul, Ştefan Râmniceanu s-a dovedit a fi artist de extraordinară versatilitate tehnică, capabil să convertească stileme spectaculoase şi deja cunoscute în expresii proprii, cu o încărcătură emoţională redefinită şi o semnificaţie simbolică individualizată. Această dexteritate îşi are originile în acel mod sui-generis de abordarea suprafeţiei picturale întrevăzut de mine încă din anii de început ai artei. Mod pe care nu-l pot defini - acum ca şi atunci, în anii '80 - decât ca „tehnică a straturilor suprapuse şi a sensurilor stratificate". Pictura foarte tânărului Râmniceanu era atunci carnală, făcută dintr-o materie pulsatorie, care se impunea ca prezenţă în devenire şi nu ca formă statică, care își punea în evidență capacitatea de a se metamorfozasugerând astfel posibilitățile intrinseci de comunicare ale unui proces în evoluție şi nu doar semnalarea unei stări. De mai multă vreme Râmniceanu nu mai este doar un pictor şi nici măcar un „artist vizual": este un creator poliedric care ne oferă o versiune modernă proprie a frământărilor născute în contextul efortului de a orienta dialogul cu sine în interiorul dialogului între arte, de a se regăsi în mijlocul formelor artistice precum în mijlocul formelor de bază ale vieții.»(cf. Grigore Arbore Popescu)
Ștefan Râmniceanus-a născut la 15 august 1954 în România, la Ploiești. Trăiește și lucrează la Paris și București. S-a format în anii '80 drept unul dintre exponenţii generaţiei care a transformat radical arta experimentală românească. Cei 26 de ani de activitate la Paris, unde a fost deosebit de preţuit şi unde s-a impus, îşi spun cuvântul. Operele sale figurează în importante colecţii private. Exilul i-a dat dreptul de a crea şi de a fi liber. S-a întors triumfător, uimind cu creaţiile sale lumea iubitorilor de artă din România, prin retrospectiva de la Palatul Brâncovenesc Mogoşoaia, intitulată Urme, dar şi prin fabuloasa expoziţie din Atelierul-Muzeu.
Expoziţia, care cuprinde circa 15 lucrări de-ale artistului realizate în diferite tehnici va fi însoţită de proiecţia filmului „Muzeon: Ştefan Râmniceanu" în regia lui Laurenţiu Damian, este organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul Institutului Cultural Român şi va fi deschisă până în data de 27 aprilie 2016, între orele 16.00‒19.00, în spaţiile Noii Galerii a Institutului Român de la Veneţia, Cannaregio 2215 - 30121 Veneţia. Intrarea este liberă.
Muharraq, Kingdom of Bahrain | Dec. 22, 2014 - Feb. 22, 2015
PRESS RELEASE
For the first time in the Gulf, more than 50 paintings, sculptures and drawings by Ramniceanu will be brought into dialogue, providing an overall view of his atypical path and ever changing styles. The exhibition will bear witness to the importance of Ramniceanu’s work, in particular to his profoundly symbolic content and tireless questioning of the concepts of memory and identity, apparent in his work throughout his aesthetical researches and treatments.
The route offered is naturally structured by the artist’s key cycles: Centaurs, Memory of the Islands, Poetic of Geometry, Universal Man, Scholars, Pillars, Golden Nights. The exhibition will illustrate the itinerary of an artist who has made a powerful contribution to the language of contemporary art. Through the richness of the artworks displayed, the show will highlight the diversity of Ramniceanu’s oeuvre — between clean conceptual gesture and baroque profusion of colors and materials, between painting and sculpture — as well as the strict consistency — whatever the medium — in his exploration of human soul. Now recognized as part of his oeuvre in its own right, Ramniceanu’s sculpture is gradually becoming more and more monumental in scale as illustrated by the Builder, a brand‐new 7m sculpture of over one ton.
Born in Ploiești, Romania on August 15, 1954, Stefan Ramniceanu graduated from the Institute of Fine Arts Nicolae Grigorescu in Bucharest in 1979 in the context of the famous “generation of the ’80s” in Romania. After establishing himself as a fixture in Romanian contemporary painting with his landmark exhibition Ferecătura (Curtea Veche, 1988), Ramniceanu decided to face up to the international artistic arena. Shortly after having taken part in the Romanian revolution in December 1989, Ramniceanu was invited by the French government and eventually established his studio in Paris in 1991.
First a fellow of the French government, he became a resident of the Cité Internationale des Arts in 1992 and was awarded the French citizenship in 1999. His works have been exhibited extensively in Europe — including in Belgium, Bulgaria, Romania, France, Germany, Greece and Switzerland — and internationally and are now part of major public and private collection. In 2001, General Honorary Curator of the Louvre Museum and former Director of the Delacroix Museum Arlette Sérullaz wrote the preface to Ramniceanu’s first monography under the title Between Est and West, an alchemist which has survived through ages. For his grand comeback in Romania in 2014, the Brancovan Palaces Cultural Center devoted Ramniceanu an exceptional wide‐ranging retrospective under the title “Marks,” with over 400 artworks being displayed in parallel at the Mogoşoaia Palace and at ATELIERAMNICEANU.
The language of material plays an essential role in the work of Stefan Ramniceanu, most of whose pictures have a three dimensional structure. In a career spanning 35 years, his work has been developing in a process of accumulation, mingling and reworking of themes, motifs and symbols which recur and overlap repeatedly in diverse media. Highly symbolic connections emerge from metal, concrete, wire and other heterogeneous materials. Numerous pastose layers of muted colors lend the surface of his paintings a relief‐like structure and thus an almost sculptural plasticity. The artist has borrowed indeed vocabulary from the specifics of painting crossing the discipline of sculpture, where he now focuses his efforts.
Exhibition made in collaboration with H&H Mécénat and ATELIERAMNICEANU.
Bucharest, Romania | Oct. 10 - Dec. 4, 2014
Curators: Râzvan Theodorescu, Magda Cârneci and Doïna Mândru
PRESS RELEASE
Through an exceptional selection of more than 400 artworks, the Brancovan Palaces Cultural Center is presenting the first Stefan Ramniceanu retrospective, marking the 300th commemoration of the death of leading historical figure Constantin Brâncoveanu. The artworks displayed come mostly from European private collections and — for the latest works — from the artist’s studio. There are exhibited to the public both at the Mogosoia Palace and at ATELIERAMNICEANU, in Bucarest from October 10 to December 4, 2014.
From early figurative paintings inspired by Ion Andreescu to the latest geometrical compositions, the route offered highlights the main periods of one of the majors artists of the Romanian contemporary art scene. The exhibition spans 35 years of creation, through a retrospective presentation of his main periods — Ferecatura, Manuscripts, Shirts of the Walls, Scholars, Clay Apostles, Pillars, Idols, Centaurs, Golden Nights, Universal Men and Islands' Memories — highlighting the complexity and wealth of his oeuvre. As a counterpoint, an all-new set of monumental sculptures and installations will be revealed for the first time.
This event takes places 26 years after the artist’s solo exhibition Ferecatura held at the Curtea Veche Palace in Bucarest on the occasion of the 300th anniversary of Brâncoveanu’s accession to the throne of the Wallachia principality. Organized in close collaboration with ATELIERAMNICEANU, this retrospective — the largest presentation of Ramniceanu's works ever — is presented by the Brancovan Palaces Cultural Center in collaboration with the General Council of Bucharest and the Artists Union of Romania.
Paris, France | March 11 - April 3, 2010
La Défense, France | May 20 - July 3, 2003
Paris, France | May 21 - July 21, 2001
Curator: Dan Hăulică
Istanbul, Turkey | February 20 - March 10, 1999
Brussels, Belgium | March 4 - March 29, 1998
Paris, France | May 25 - June 18, 1994
Curator: Dan Hăulică
Paris, France | June 10 - June 21, 1993
Paris, France | September 8 - September 20, 1992
Athens, Greece | September 3 - September 30, 1989
Bucharest, Romania | October 1988
Curator: Râzvan Theodorescu